Gmail promoveaza o noua (cel putin asa stiu eu) interfata pentru conturile sale de email. Interfata Tree se actualizeaza in functie de starea vremii pentru locatia setata de utilizator. Cum multi ajung sa vada un monitor mai des decat o fereastra...
Si tot in aceeasi categorie, o aplicatie interesanta este EarthDesk, un program care iti inlocuieste imaginea de pe desktop cu o imagine dinamica a planetei, updatata in timp real, cu formatiunile noroase, cu luminile oraselor, cu tot felul de aspecte realiste care pot fi setate de utilizator.
Site-ul nostru oficial de interfete evoluate este http://interfete.eu
Se afișează postările cu eticheta articole_web. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta articole_web. Afișați toate postările
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Grid-ul, reteaua viitorului
Pentru mulţi, internetul a devenit un standard maximal atunci când vine vorba de a pune în comun resurse şi informaţii din toate colţurile lumii. Dar asta nu e totul atunci când vine vorba de reţele de computere. Unul dintre proiectele de viitor este acela care implică resursele unui calculator şi atunci când el nu este folosit de posesor.
Este vorba de World Wide Grid, un concept aflat acum în stadiul în care World Wide Web-ul era spre sfârşitul anilor ’80, adică un proiect conturat în special în mediul academic şi ştiinţific. Grid-ul este o hiperreţea în care calculatoarele îşi pun în comun puterea de procesare, capacitatea de stocare şi, în general, toate caracteristicile de care dispun. Simplist vorbind, este ca şi când un singur calculator beneficiează de performanţele cumulate ale tuturor sistemelor de calcul înscrise în reţea. În prezent există mai multe astfel de reţele concepute pentru a servi diverse scopuri ştiinţifice sau educaţionale.
MODELE
Una dintre cele mai ample infrastructuri multidisciplinare de tip “grid” poartă numele de EGEE (Enabling Grids for E-Science), în care sunt implicate peste 140 de instituţii, având locaţii în peste 50 de state. Circa 10.000 de utilizatori au prin intermediul EGEE acces la puterea de procesare a 80.000 de procesoare.
De o recentă popularizare s-a bucurat o altă reţea de acest tip, WorldWide LHC Computing Grid, care va fi folosită pentru procesarea uriaşului volum de date rezultate în urma experimentului realizat de CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară). 140 de centre de calculatoare, cumulând circa 100.000 de procesoare, sunt pregătite pentru a lucra împreună la procesarea celor 15 milioane de GB de informaţii pe an estimate a fi rezultate în urma celui mai amplu experiment din istoria omenirii. Mai nou, WorldWide LHC Computing Grid este utilizată de două companii care lucrează la implementarea motorului de căutare al viitorului, potrivit publictechnology.net. Imense Ltd şi iLexIR Ltd folosesc infrastructura acestui grid pentru a-şi testa şi îmbunătăţi programele specializate în procesarea limbajului natural şi în returnarea unor rezultate relevante în materie de căutări online de imagini şi conţinut video.
ACCESIBILITATE
Principala barieră în creşterea popularităţii concept de grid şi implicit în folosirea acestui tip de arhitectură pe scară largă o constituie faptul că aceste reţele sunt destul de greu de utilizat, fiind necesare cunoştinţe de specialitate şi abilităţi de programator. Facilitarea accesului la astfel de grid-uri este deci una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor din domeniu. Un pas în acest sens a fost făcut prin intermediul proiectului european g-Eclipse, în cadrul căruia a fost concepută o interfaţă grafică uşor de folosit, similară cu cea utilizată în cazul sistemului de operare Windows, care permite accesarea resurselor unei reţele de acest tip prin numai câteva butonări ale mouse-ului. O altă problemă de accesibilitate ar fi dată de faptul că în prezent există mai multe tipuri de arhitecturi utilizate în realizarea acestor reţele, fiind necesar un mecanism care să depăşească această barieră atunci când vine vorba de acordarea unui acces facil la resursele unui grid. Indiferent de structura pe care acesta o prezintă, g-Eclipse oferă o soluţie în acest sens, fiind conceput ca un echivalent al browsere-lor actuale pentru ceea ce ar putea deveni World Wide Grid.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
Este vorba de World Wide Grid, un concept aflat acum în stadiul în care World Wide Web-ul era spre sfârşitul anilor ’80, adică un proiect conturat în special în mediul academic şi ştiinţific. Grid-ul este o hiperreţea în care calculatoarele îşi pun în comun puterea de procesare, capacitatea de stocare şi, în general, toate caracteristicile de care dispun. Simplist vorbind, este ca şi când un singur calculator beneficiează de performanţele cumulate ale tuturor sistemelor de calcul înscrise în reţea. În prezent există mai multe astfel de reţele concepute pentru a servi diverse scopuri ştiinţifice sau educaţionale.
MODELE
Una dintre cele mai ample infrastructuri multidisciplinare de tip “grid” poartă numele de EGEE (Enabling Grids for E-Science), în care sunt implicate peste 140 de instituţii, având locaţii în peste 50 de state. Circa 10.000 de utilizatori au prin intermediul EGEE acces la puterea de procesare a 80.000 de procesoare.
De o recentă popularizare s-a bucurat o altă reţea de acest tip, WorldWide LHC Computing Grid, care va fi folosită pentru procesarea uriaşului volum de date rezultate în urma experimentului realizat de CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară). 140 de centre de calculatoare, cumulând circa 100.000 de procesoare, sunt pregătite pentru a lucra împreună la procesarea celor 15 milioane de GB de informaţii pe an estimate a fi rezultate în urma celui mai amplu experiment din istoria omenirii. Mai nou, WorldWide LHC Computing Grid este utilizată de două companii care lucrează la implementarea motorului de căutare al viitorului, potrivit publictechnology.net. Imense Ltd şi iLexIR Ltd folosesc infrastructura acestui grid pentru a-şi testa şi îmbunătăţi programele specializate în procesarea limbajului natural şi în returnarea unor rezultate relevante în materie de căutări online de imagini şi conţinut video.
ACCESIBILITATE
Principala barieră în creşterea popularităţii concept de grid şi implicit în folosirea acestui tip de arhitectură pe scară largă o constituie faptul că aceste reţele sunt destul de greu de utilizat, fiind necesare cunoştinţe de specialitate şi abilităţi de programator. Facilitarea accesului la astfel de grid-uri este deci una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor din domeniu. Un pas în acest sens a fost făcut prin intermediul proiectului european g-Eclipse, în cadrul căruia a fost concepută o interfaţă grafică uşor de folosit, similară cu cea utilizată în cazul sistemului de operare Windows, care permite accesarea resurselor unei reţele de acest tip prin numai câteva butonări ale mouse-ului. O altă problemă de accesibilitate ar fi dată de faptul că în prezent există mai multe tipuri de arhitecturi utilizate în realizarea acestor reţele, fiind necesar un mecanism care să depăşească această barieră atunci când vine vorba de acordarea unui acces facil la resursele unui grid. Indiferent de structura pe care acesta o prezintă, g-Eclipse oferă o soluţie în acest sens, fiind conceput ca un echivalent al browsere-lor actuale pentru ceea ce ar putea deveni World Wide Grid.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
joi, 27 noiembrie 2008
Web-ul semantic
Una dintre provocările de actualitate din domeniul tehnologiei care stă la baza motoarelor de căutare este tocmai clasificarea informaţiilor după criterii cât mai sugestive şi reprezentative, fie că e vorba de informaţii de tip text, conţinut video sau fotografii.
Un domeniu în care progresele în această direcţie sunt mai uşor de observat este cel universitar, în care multitudinea de resurse de tip eLearning (învăţământ electronic) a generat nevoia unei organizări eficiente a tuturor informaţiilor digitale. Astfel, mai multe universităţi au început să investească în sisteme de management al învăţământului (LMS-uri) pentru arhivare şi prezentarea resurselor online într-o manieră sistematică, potrivit serviciului ICT Results. În domeniul universitar, căutările clasice în aceste depozite digitale de informaţii, aşa cum se procedează în cazul Google de exemplu, au început să fie înlocuite de tehnici mai complexe, care ţin cont mai degrabă de semnificaţia informaţiilor decât de cuvintele în care sunt acestea redate.
ABORDĂRI
Una din abordările studiate în cadrul unui proiect european de cercetare numit Tehnologii Lingvistice pentru eLearning o reprezintă extragerea automată a unor cuvinte-cheie din documente. Prototipul unui astfel de instrument a fost conceput să funcţioneze şi pentru documente scrise în limba română, din domeniul calculatoarelor. O a doua abordare, mult mai sofisticată, permite studenţilor să caute informaţii în funcţie de anumite concepte, aşa-numita căutare semantică în care cuvintele-cheie şi definiţiile sunt ierarhizate în funcţie de sensul lor, în ceea ce se numesc ontologii. Una dintre principalele probleme ale acestei metode este însă dată de faptul că utilizatorilor le vine destul de greu să o adopte, după ce au folosit atât de mult timp căutări "clasice". De aceea, una din direcţiile de cercetare în cadrul acestui proiect este dată de adaptarea principiilor căutării semantice la interfeţe mult mai prietenoase, folosite de exemplu în cazul reţelelor online de socializare.
SearchWiki
Dincolo de domeniul universitar, motoarele de căutare se îmbunătăţesc pe zi ce trece, încercând să ofere utilizatorului o experienţă cât mai facilă de căutare. Un exemplu în acest sens îl reprezintă SearchWiki-ul celor de la Google, un instrument care permite utilizatorilor să îşi personalizeze şi să îşi eficientizeze interogările online. Un utilizator îşi poate sorta lista de rezultate întoarse de Google în funcţie de preferinţele sale, ordine care se va păstra la interogări ulterioare. De asemenea, dacă este logat într-un cont Google, un utilizator poate lăsa comentarii în dreptul a diferite rezultate, care vor putea fi accesate şi de către alţi utilizatori, într-un fel de evaluare publică a diferitelor site-uri.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
Un domeniu în care progresele în această direcţie sunt mai uşor de observat este cel universitar, în care multitudinea de resurse de tip eLearning (învăţământ electronic) a generat nevoia unei organizări eficiente a tuturor informaţiilor digitale. Astfel, mai multe universităţi au început să investească în sisteme de management al învăţământului (LMS-uri) pentru arhivare şi prezentarea resurselor online într-o manieră sistematică, potrivit serviciului ICT Results. În domeniul universitar, căutările clasice în aceste depozite digitale de informaţii, aşa cum se procedează în cazul Google de exemplu, au început să fie înlocuite de tehnici mai complexe, care ţin cont mai degrabă de semnificaţia informaţiilor decât de cuvintele în care sunt acestea redate.
ABORDĂRI
Una din abordările studiate în cadrul unui proiect european de cercetare numit Tehnologii Lingvistice pentru eLearning o reprezintă extragerea automată a unor cuvinte-cheie din documente. Prototipul unui astfel de instrument a fost conceput să funcţioneze şi pentru documente scrise în limba română, din domeniul calculatoarelor. O a doua abordare, mult mai sofisticată, permite studenţilor să caute informaţii în funcţie de anumite concepte, aşa-numita căutare semantică în care cuvintele-cheie şi definiţiile sunt ierarhizate în funcţie de sensul lor, în ceea ce se numesc ontologii. Una dintre principalele probleme ale acestei metode este însă dată de faptul că utilizatorilor le vine destul de greu să o adopte, după ce au folosit atât de mult timp căutări "clasice". De aceea, una din direcţiile de cercetare în cadrul acestui proiect este dată de adaptarea principiilor căutării semantice la interfeţe mult mai prietenoase, folosite de exemplu în cazul reţelelor online de socializare.
SearchWiki
Dincolo de domeniul universitar, motoarele de căutare se îmbunătăţesc pe zi ce trece, încercând să ofere utilizatorului o experienţă cât mai facilă de căutare. Un exemplu în acest sens îl reprezintă SearchWiki-ul celor de la Google, un instrument care permite utilizatorilor să îşi personalizeze şi să îşi eficientizeze interogările online. Un utilizator îşi poate sorta lista de rezultate întoarse de Google în funcţie de preferinţele sale, ordine care se va păstra la interogări ulterioare. De asemenea, dacă este logat într-un cont Google, un utilizator poate lăsa comentarii în dreptul a diferite rezultate, care vor putea fi accesate şi de către alţi utilizatori, într-un fel de evaluare publică a diferitelor site-uri.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
In curand , tema javascript&co
In asteptarea postarii temei 3 am cautat niste scripturi simple javascript. Un exemplu in acest sens, cu un ceas digital, il gasiti aici
luni, 24 noiembrie 2008
Avem Google-ul nostru
Google a lansat de curand un serviciu nou, aflat inca in stadiul Beta: Google Custom Search. Acesta permite utilizatorilor sa isi faca propriul motor de cautare, mai precis sa isi personalizeze google-ul si sa si-l integreze in site. Pentru inceput noi ne-am integrat un astfel de motor de cautare pe blog, fara sa ne "jucam" prea mult cu toate optiunile puse la dispozitie. Ideea e (una dintre ele) ca, in asteptarea googlebot-ului pentru a-ti indexa site-ul si/sau sitemap-ul, poti sa ai satisfactia ca ti-l indexeaza on demand googlebot-ul tau personalizat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
