Computerele cuantice folosesc o metodă nouă de codificare a informaţiei faţă de calculatoarele clasice, a căror unitate de bază în această privinţă este bitul, ce poate lua două valori: 0, respectiv 1. În prezent, tot ce realizăm în fiecare zi cu un calculator este reprezentat sub forma unor secvenţe de 1 şi 0. Calculatoarele cuantice schimbă această paradigmă, în sensul în care informaţia este reprezentată, în acest caz, de biţi ce pot lua simultan ambele valori, cunoscuţi sub numele de biţi cuantici. Această situaţie poartă denumirea de superpoziţie. Optimizarea permite calculatoarelor cuantice să rezolve probleme care sunt aproape imposibile pentru echipamentele clasice.
CUM FUNCŢIONEAZĂ?
Bitul cuantic, qubitul, se bazează pe o proprietate a electronilor, numită spin, care cunoaşte două stări. Viteza de detectare a acestor stări reprezintă premisa tehnologiei cuantice. O echipă de cercetători britanici şi americani a făcut un pas important spre aducerea calculatorului cuantic din stadiul teore-tic mai aproape de practică. Aceştia au reuşit să “citească” starea electronilor, potenţiali qubiţi, folosindu-se de un câmp magnetic puternic, temperaturi foarte scăzute şi curent electric. Perspectiva conceperii unui prototip stabil de calculator cuantic este însă destul de îndepărtată. Cercetătorii speră să aibă un astfel de model în laborator abia în următorii 15-20 de ani.
PERFORMANŢĂ
Pentru moment, cele mai performante computere de pe planetă concurează pentru un loc cât mai bun în Top 500, un clasament de referinţă în acest domeniu. Săptămâna aceasta a avut loc o nouă actualizare a listei, pe primul loc continuând să se situeze Roadrunner, sistemul IBM instalat în Departamentul pentru Energie al Laboratorului National Los Alamos, SUA. Roadrunner este capabil să realizeze cvadrilion (1.000 de trilioane) de operaţii pe secundă.
ATOM ŞI MOLECULE
Unul dintre cele mai noi concepte in domeniul supercomputerelor vine din partea Silicon Graphics (SGI), companie care a pus la punct un model ce funcţionează pe baza procesoarelor Intel Atom. Ineditul situaţiei vine din faptul că acest tip de procesoare este destinat în principal dispozitivelor ultramobile, netbook-urilor de 9-10 inci, nicidecum unor sisteme atât de sofisticate precum supercomputerele.
Prototipul prezentat de SGI, botezat sugestiv Molecule, foloseşte 10.000 de procesoare Atom, oferind o putere echivalentă cu cea a 750 de PC-uri de ultimă generaţie, la un consum energetic înjumătăţit. Şi pentru ca această noţiune, de supercomputer, să nu mai pară rezervată laboratoarelor de cercetare, Nvidia a lansat un model din această categorie, care are un preţ similar cu cel al unei staţii PC clasice din această categorie, asta însemnând circa 10.000 de dolari. Performanţele oferite sunt însă de 250 de ori mai bune. Tesla Personal Supercomputer are o arhitectură bazată pe procesorul grafic C1060, fiind promovat mai degrabă ca un design de referinţă decât ca un produs de serie.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
Se afișează postările cu eticheta articole IT_C. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta articole IT_C. Afișați toate postările
miercuri, 26 noiembrie 2008
vineri, 21 noiembrie 2008
Cu mouse-ul printre stele
Internetul este plin de tot felul de aplicaţii ce “iau cerul la bani mărunţi”. De la hărţi celeste (Celestial Maps), un proiect de cartografiere a cerului iniţiat de trei astronomi şi programatori români încă din anii în care MS-DOS-ul era sistemul de operare “la modă”, până la aplicaţii prin care îţi poţi seta ca desktopul să redea imaginea dinamică a planetei, actualizată în timp real, cu tot felul de opţiuni, de la reprezentarea norilor până la reprezentarea luminilor oraşelor din zonele în care este noapte, cum este cazul EarthDesk.
Un program ce reuşeşte să combine şi avantajul de a fi foarte uşor de instalat, fără cerinţe prea pretenţioase, dar şi destul de spectaculos ca experienţă vizuală şi posibilităţi de explorare, este Celestia. Accesibil pe http://www.shatters.net/celestia/, programul permite navigarea prin sistemul solar, către peste 100.000 de stele. Poţi să îţi iei iubita şi să o inviţi spre Eros, sau puteţi să vedeţi, de câte ori vreţi, o stea căzătoare, vă puteţi apropia de soare sau puteţi să “rederulaţi” eclipsele din trecut.
TELESCOP UNIVERSAL
De la Microsoft avem un update, în varianta beta, al WorldWide Telescope, o aplicaţie la jumătatea acestui an ce constă într-o interfaţă prietenoasă către lumea stelelor. WWT foloseşte imagini ale celor mai performante observatoare astronomice, de pe Pământ sau din spaţiu, combinând cantităţi de informaţii de ordinul terabiţilor în încercarea de a aduce misterele universului mai aproape de utilizatorii obişnuiţi, pasionaţi sau amatori în ale astronomiei. De când a fost lansat, WWT, conceput în principal ca o resursă educaţională, a înregistrat pentru 1,5 milioane de descărcări. În prima versiune, utilizatorii îşi pot alege telescopul prin care vor să privească, pot urmări poziţionarea planetelor, din trecut până în viitor, sau pot fi pur şi simplu spectatori ai Universului văzut în lumini de diferite lungimi de undă. Equinox, update-ul lansat de curând de Microsoft, adaugă a treia dimensiune Telescopului Web Universal. Este permisă în felul acesta vizualizarea 3D a sistemului solar, pe lângă o serie de îmbunătăţiri ale modului de utilizare dar şi extinderi ale bazelor de date. Înainte de a descărca acest instrument, este bine de ştiut că cerinţele de sistem sunt destul de exigente, în sensul în care sunt necesari 1GB de RAM, deşi recomandarea merge până la 2GB, un procesor cu o frecvenţă de cel puţin 2GHz, Intel Core 2 Duo şi o unitate de procesare grafică cu 128 MB memorie RAM.
DE LA GOOGLE
Pentru curioşii care nu dispun de un sistem suficient de performant sau sunt poate prea grăbiţi şi nu doresc să instaleze un program special pentru a face o sumară incursiune virtuală prin univers, există o aplicaţie potrivită, purtând o altă marca celebră Google Sky. Aplicaţia online este mai puţin spectaculoasă, dar foarte educativă. Reuneşte imagini ale Universului însoţite de explicaţii detaliate şi permite utilizatorilor să îşi aleagă o destinaţie spre care să fie “purtaţi”. În plus, Luna şi planeta Marte se bucură de un tratament special, în sensul în care există aplicaţii speciale ce permit explorări mai detaliate ale acestor locuri.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
Un program ce reuşeşte să combine şi avantajul de a fi foarte uşor de instalat, fără cerinţe prea pretenţioase, dar şi destul de spectaculos ca experienţă vizuală şi posibilităţi de explorare, este Celestia. Accesibil pe http://www.shatters.net/celestia/, programul permite navigarea prin sistemul solar, către peste 100.000 de stele. Poţi să îţi iei iubita şi să o inviţi spre Eros, sau puteţi să vedeţi, de câte ori vreţi, o stea căzătoare, vă puteţi apropia de soare sau puteţi să “rederulaţi” eclipsele din trecut.
TELESCOP UNIVERSAL
De la Microsoft avem un update, în varianta beta, al WorldWide Telescope, o aplicaţie la jumătatea acestui an ce constă într-o interfaţă prietenoasă către lumea stelelor. WWT foloseşte imagini ale celor mai performante observatoare astronomice, de pe Pământ sau din spaţiu, combinând cantităţi de informaţii de ordinul terabiţilor în încercarea de a aduce misterele universului mai aproape de utilizatorii obişnuiţi, pasionaţi sau amatori în ale astronomiei. De când a fost lansat, WWT, conceput în principal ca o resursă educaţională, a înregistrat pentru 1,5 milioane de descărcări. În prima versiune, utilizatorii îşi pot alege telescopul prin care vor să privească, pot urmări poziţionarea planetelor, din trecut până în viitor, sau pot fi pur şi simplu spectatori ai Universului văzut în lumini de diferite lungimi de undă. Equinox, update-ul lansat de curând de Microsoft, adaugă a treia dimensiune Telescopului Web Universal. Este permisă în felul acesta vizualizarea 3D a sistemului solar, pe lângă o serie de îmbunătăţiri ale modului de utilizare dar şi extinderi ale bazelor de date. Înainte de a descărca acest instrument, este bine de ştiut că cerinţele de sistem sunt destul de exigente, în sensul în care sunt necesari 1GB de RAM, deşi recomandarea merge până la 2GB, un procesor cu o frecvenţă de cel puţin 2GHz, Intel Core 2 Duo şi o unitate de procesare grafică cu 128 MB memorie RAM.
DE LA GOOGLE
Pentru curioşii care nu dispun de un sistem suficient de performant sau sunt poate prea grăbiţi şi nu doresc să instaleze un program special pentru a face o sumară incursiune virtuală prin univers, există o aplicaţie potrivită, purtând o altă marca celebră Google Sky. Aplicaţia online este mai puţin spectaculoasă, dar foarte educativă. Reuneşte imagini ale Universului însoţite de explicaţii detaliate şi permite utilizatorilor să îşi aleagă o destinaţie spre care să fie “purtaţi”. În plus, Luna şi planeta Marte se bucură de un tratament special, în sensul în care există aplicaţii speciale ce permit explorări mai detaliate ale acestor locuri.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
joi, 20 noiembrie 2008
Wireless cat cuprinde
Experţii în tehnologiile “fără fir” sunt de părere că, până în 2017, reţelele personale vor ajunge în situaţia în care trebuie să facă faţă interconectării a mii de dispozitive, fie că e vorba de computere, telefoane, playere muzicale sau alţi senzori care ne vor controla toţi parametrii confortului nostru zilnic.
Această predicţie, a Forumului Mondial de Cercetare în domeniul Wireless-ului, face referire la existenţa probabilă a 7.000 de miliarde de dispozitive electronice la o populaţie de 7 miliarde de persoane peste 9 ani. Potrivit serviciului ICT Results, această perspectivă impune conceperea unei “Reţele pentru Orice”, o provocare în faţa căreia cercetătorii europeni au înregistrat deja progrese importante. În cadrul proiectului european de cercetare “Magnet Beyond” au fost încheiate lucrările la o reţea ce va deveni cunoscută cel mai probabil sub numele de Smart Personal Network (Reţeaua Personală Inteligentă). Reţelele Personale sunt văzute ca elemente-cheie ale unei lumi în care convergenţa electronicelor va fi o caracteristică importantă a vieţii de zi cu zi. Viziunea care stă la baza proiectului Magnet Beyond include ideea de dispozitive capabile să se organizeze singure, într-o arhitectură flexibilă, în tendinţa eliminării necesităţii unui administrator al reţelei.
Au fost deja dezvoltate şi prototipuri hardware care să demonstreze că o astfel de platformă poate funcţiona eficient, această fază a proiectului, gestionată de un consorţiu format din 35 de companii, beneficiind de fonduri de peste 16 milioane de euro.
SECURITATEA
Unul dintre aspectele importante în contextul în care conectivitatea wireless va deveni un standard comun al vieţii cotidiene va fi reprezentat de securitatea informaţiilor vehiculate prin această metodă. În prezent, cea mai utilizată metodă de criptare a informaţiilor în reţelele wireless este WPA2 (Wi-Fi Protected Access), stabilit ca standard încă din 2006. WPA2 este varianta îmbunătăţită a WPA, protocol conceput ca răspuns la descoperirea vulnerabilităţilor predecesorului său, WEP. Pare a fi deci doar o chestiune de timp până când se va găsi un “călcâi al lui Ahile” si pentru WAP2. Săptămâna trecută, doi cercetători germani au anunţatcă au descoperit o nouă metodă de a “sparge” codul WPA. Rezultatele au fost publicate într-o lucrare intitulată “Atacuri Practice împotriva WEP şi WAP” şi vor fi prezentate în cadrul conferinţei PacSec din Japonia, pe tema securităţii informatice. Chiar dacă WAP2 a devenit standard pentru comunicaţiile wireless de mai bine de doi ani, specialiştii apreciază că există în continuare destule reţele wireless ce se bazează pe prima variantă a protocolului Wi-Fi Protected Access.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
Această predicţie, a Forumului Mondial de Cercetare în domeniul Wireless-ului, face referire la existenţa probabilă a 7.000 de miliarde de dispozitive electronice la o populaţie de 7 miliarde de persoane peste 9 ani. Potrivit serviciului ICT Results, această perspectivă impune conceperea unei “Reţele pentru Orice”, o provocare în faţa căreia cercetătorii europeni au înregistrat deja progrese importante. În cadrul proiectului european de cercetare “Magnet Beyond” au fost încheiate lucrările la o reţea ce va deveni cunoscută cel mai probabil sub numele de Smart Personal Network (Reţeaua Personală Inteligentă). Reţelele Personale sunt văzute ca elemente-cheie ale unei lumi în care convergenţa electronicelor va fi o caracteristică importantă a vieţii de zi cu zi. Viziunea care stă la baza proiectului Magnet Beyond include ideea de dispozitive capabile să se organizeze singure, într-o arhitectură flexibilă, în tendinţa eliminării necesităţii unui administrator al reţelei.
Au fost deja dezvoltate şi prototipuri hardware care să demonstreze că o astfel de platformă poate funcţiona eficient, această fază a proiectului, gestionată de un consorţiu format din 35 de companii, beneficiind de fonduri de peste 16 milioane de euro.
SECURITATEA
Unul dintre aspectele importante în contextul în care conectivitatea wireless va deveni un standard comun al vieţii cotidiene va fi reprezentat de securitatea informaţiilor vehiculate prin această metodă. În prezent, cea mai utilizată metodă de criptare a informaţiilor în reţelele wireless este WPA2 (Wi-Fi Protected Access), stabilit ca standard încă din 2006. WPA2 este varianta îmbunătăţită a WPA, protocol conceput ca răspuns la descoperirea vulnerabilităţilor predecesorului său, WEP. Pare a fi deci doar o chestiune de timp până când se va găsi un “călcâi al lui Ahile” si pentru WAP2. Săptămâna trecută, doi cercetători germani au anunţatcă au descoperit o nouă metodă de a “sparge” codul WPA. Rezultatele au fost publicate într-o lucrare intitulată “Atacuri Practice împotriva WEP şi WAP” şi vor fi prezentate în cadrul conferinţei PacSec din Japonia, pe tema securităţii informatice. Chiar dacă WAP2 a devenit standard pentru comunicaţiile wireless de mai bine de doi ani, specialiştii apreciază că există în continuare destule reţele wireless ce se bazează pe prima variantă a protocolului Wi-Fi Protected Access.
Sursa Jurnalul National, Mihai Manole
luni, 17 noiembrie 2008
Interfete fara scris, printre tehnologiile-arta
Tehnologia a ajuns la stadiul în care permite asocierea ei cu arta. Graniţele dintre cele două domenii au început să se estompeze şi asta poate fi demonstrat fie că vorbim despre prezenţe high-tech în cadrul unor expoziţii de artă, fie că ne referim pur şi simplu la produse tehnologice ce au ajuns să fie asimilate creaţiilor artistice.
Un exemplu în acest sens a reprezentat-o prezenţa lucrărilor a trei cercetători ai Microsoft, din domenii divergente, în cadrul unei expoziţii găzduite de Muzeul de Artă Modernă din New York. Codul de Bare Coloristic de Înaltă Capacitate (High Capacity Color Barcode) reprezintă o tehnologie avansată de stocare a informaţiilor digitale în medii analogice, de exemplu pe un format printat. Este vorba despre un format care foloseşte tehnici avansate de procesare grafică şi care, în locul codurilor de bare obişnuite, foloseşte o serie de combinaţii de forme şi culori care permit o densitate mult mai mare a datelor stocate. De exemplu se poate ajunge la a stoca echivalentul a două pagini de text pe doar 6 cm pătraţi.
PUBLIC
Au început să fie realizate chiar şi topuri ale celor mai celebre sau spectaculoase lucrări high-tech de artă publice. O lucrare care apare frecvent în astfel de topuri poartă numele de "Moveable Type" şi este amplasată în holul clădirii publicaţiei New York Times. "Moveable Type" combină tehnologii de ultimă oră cu produse ce aduc aminte de începuturile erei informatice. Este vorba practic de două reţele de monitoare digitale amplasate pe pereţii holului clădirii, reţele formate din câte 280 de astfel de display-uri. Ecranele alese sunt produse ale tehnicilor anilor ’60, dar în spatele lor "lucrează" algoritmi complicaţi dezvoltaţi pentru a parcurge zilnic conţinutul NYT, fie că este vorba de ziarul tipărit, cel online, blog, comentarii ale cititorilor sau chiar arhiva de 150 de ani a cotidianului.
DIN VIRUŞI ŞI VIERMI…
Aflat de mai mulţi ani în SUA, Alex Drăgulescu a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai "lumilor digitale". Ultimul său proiect a fost dezvoltat pentru compania de securitate informatică Message Labs: imagini 3D pentru mai multe tipuri de malware. Practic, cei de la ML i-au furnizat bucăţi de cod din viruşi, spam, troieni etc şi Drăgulescu a creat pentru fiecare tip de ameninţare informatică o identitate grafică.
Acest lucru este deja o "marcă" pentru artistul român, specializându-se în crearea de algoritmi prin care să analizeze cantităţi de date şi să le transforme în representări vizuale.
Şi pentru că am vorbit despre manifestări artistice care se folosesc de tehnologiile moderne, de ce să nu trecem în revistă şi manifestările artistice ale roboţilor. În SUA s-au programat deja concerte de Sărbători care îl au ca protagonist pe robotul-trompetist, realizat de Toyota. Acesta are plămâni artificiali prin care expiră aerul şi buze care mimează vibraţia gurii unui om cântând la trompetă. Nu este prima încercare a Toyota de a înzestra un robot cu "talent" muzical, fiind de menţionat modelul violonistului şi cel al toboşarului.
3 clădiri
O cameră robotică din Tokyo preia la întâmplare imagini din împrejurimi şi le proiectează pe trei clădiri-turn acoperite cu LED-uri albe situate în spatele unor panouri de sticlă.
Sursa: Jurnalul National, Mihai Manole
Un exemplu în acest sens a reprezentat-o prezenţa lucrărilor a trei cercetători ai Microsoft, din domenii divergente, în cadrul unei expoziţii găzduite de Muzeul de Artă Modernă din New York. Codul de Bare Coloristic de Înaltă Capacitate (High Capacity Color Barcode) reprezintă o tehnologie avansată de stocare a informaţiilor digitale în medii analogice, de exemplu pe un format printat. Este vorba despre un format care foloseşte tehnici avansate de procesare grafică şi care, în locul codurilor de bare obişnuite, foloseşte o serie de combinaţii de forme şi culori care permit o densitate mult mai mare a datelor stocate. De exemplu se poate ajunge la a stoca echivalentul a două pagini de text pe doar 6 cm pătraţi.
PUBLIC
Au început să fie realizate chiar şi topuri ale celor mai celebre sau spectaculoase lucrări high-tech de artă publice. O lucrare care apare frecvent în astfel de topuri poartă numele de "Moveable Type" şi este amplasată în holul clădirii publicaţiei New York Times. "Moveable Type" combină tehnologii de ultimă oră cu produse ce aduc aminte de începuturile erei informatice. Este vorba practic de două reţele de monitoare digitale amplasate pe pereţii holului clădirii, reţele formate din câte 280 de astfel de display-uri. Ecranele alese sunt produse ale tehnicilor anilor ’60, dar în spatele lor "lucrează" algoritmi complicaţi dezvoltaţi pentru a parcurge zilnic conţinutul NYT, fie că este vorba de ziarul tipărit, cel online, blog, comentarii ale cititorilor sau chiar arhiva de 150 de ani a cotidianului.
DIN VIRUŞI ŞI VIERMI…
Aflat de mai mulţi ani în SUA, Alex Drăgulescu a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai "lumilor digitale". Ultimul său proiect a fost dezvoltat pentru compania de securitate informatică Message Labs: imagini 3D pentru mai multe tipuri de malware. Practic, cei de la ML i-au furnizat bucăţi de cod din viruşi, spam, troieni etc şi Drăgulescu a creat pentru fiecare tip de ameninţare informatică o identitate grafică.
Acest lucru este deja o "marcă" pentru artistul român, specializându-se în crearea de algoritmi prin care să analizeze cantităţi de date şi să le transforme în representări vizuale.
Şi pentru că am vorbit despre manifestări artistice care se folosesc de tehnologiile moderne, de ce să nu trecem în revistă şi manifestările artistice ale roboţilor. În SUA s-au programat deja concerte de Sărbători care îl au ca protagonist pe robotul-trompetist, realizat de Toyota. Acesta are plămâni artificiali prin care expiră aerul şi buze care mimează vibraţia gurii unui om cântând la trompetă. Nu este prima încercare a Toyota de a înzestra un robot cu "talent" muzical, fiind de menţionat modelul violonistului şi cel al toboşarului.
3 clădiri
O cameră robotică din Tokyo preia la întâmplare imagini din împrejurimi şi le proiectează pe trei clădiri-turn acoperite cu LED-uri albe situate în spatele unor panouri de sticlă.
Sursa: Jurnalul National, Mihai Manole
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
